ADPM Health

Efectele mortale ale obezității. De ce este necesar să nu depășim pragul critic al greutății!

Scris de Ana Kozma

Obezitatea aduce cu sine o serie de complicații medicale care pot deveni uneori fatale. Calitatea vieții este afectată, iar speranța de viață este diminuată. Medicul chirurg Mihai Ionescu, Medicul chirurg Mihai Ionescu, Coordonatorul departamentului de chirurgie generală și metabolică a spitalului Medicover, menționează că au fost identificate treisprezece domenii specifice care iau în considerare morbiditatea și mortalitatea in cadrul obezității.

Efectele mortale ale obezității. De ce este necesar să nu depășim pragul critic al greutății!

“Boala cardiovasculară (BCV) și cancerul reprezintă cel mai mare risc de mortalitate asociat cu obezitatea. Este nevoie de o comunicare clară în rândul populației, de mesaje de sănătate publică constante, pentru ca oamenii să înțeleagă factorii de risc și cum este indicat să procedeze pentru a nu ajunge în acest stadiu nedorit”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Ce înseamnă obezitatea

“Obezitatea și excesul de greutate sunt definite ca o boală sistemică care prezintă acumularea excesivă și anormală de grăsime corporală ducând la efecte adverse asupra sănătății. În ciuda eforturilor semnificative de creștere a gradului de conștientizare, epidemia de obezitate continuă într-un ritm alarmant.

Peste jumătate din populația europeană este supraponderală și până la 30% este obeză, prevalența la nivel mondial dublându-se din 1980.

Obezitatea este asociată cu rate mai mari de deces cauzate de comorbidități, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 (T2DM), dislipidemia, hipertensiunea arterială, apneea obstructivă in somn (OSA), anumite tipuri de cancer, steatohepatita, refluxul gastro-esofagian, artrita, sindromul ovarelor polichistice (PCOS) și infertilitate.

Aproximativ 50% dintre pacienții diabetici diagnosticați sunt obezi, dar doar aproximativ 20% dintre pacienții care solicită intervenții chirurgicale bariatrice sunt diabetici. Riscul de a dezvolta diabetul zaharat de tip 2 crește, spre exemplu cu 20% pentru fiecare 1 kg / m2 crescut în indicele de masă corporală.

Complicațiile pe termen lung ale diabetului zaharat de tip 2 includ boli cardiovasculare (BCV), accident vascular cerebral, boli vasculare periferice (PVD), retinopatie, nefropatie, neuropatie (23). Prin urmare, prevenirea sau cel puțin controlul T2DM va reduce complicațiile și costurile directe ale asistenței medicale ale obezității”, spune medicul Mihai Ionescu.

Bolile cardiovasculare

“Obezitatea este asociată cu bolile cardiovasculare (BVC). Sindromul metabolic este definit ca o combinație de cel puțin trei dintre următoarele caracteristici: obezitate centrală, niveluri crescute ale trigliceridelor serice (TG), lipoproteine serice scăzute cu densitate ridicată (HDL), niveluri de colesterol, hipertensiune și niveluri ridicate de glicemie la jeun.

Cardiomiopatia asociată cu obezitatea se caracterizează prin hipertrofie ventriculară stângă și disfuncție diastolică. Expunerea prelungită la obezitate duce la agravarea funcției cardiace și a unei mase ventriculare mai mari, în timp ce se pot dezvolta și dilatarea atrială stângă și disfuncția sistolică.

Obezitatea crește, de asemenea, riscul de fibrilație atrială. Pacienții obezi au de 3,5 ori mai multe șanse de hipertensiune, în timp ce 60-70% din hipertensiune la adulți poate fi atribuită adipozității”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.

Sistemul respirator

“Obezitatea severă poate fi asociată sindromului obezitate-hipoventilație și cu apnee obstructivă de somn. Există o relație puternică, independentă și pozitivă cu astmul, posibil datorită impactului țesutului adipos pe peretele toracic cauzând o boală pulmonară restrictivă, dar și obezitatea fiind asociată cu o stare inflamatorie cronică. Testele funcției pulmonare ale pacienților obezi prezintă adesea un volum de rezervă expirator afectat”, adaugă medicul Mihai Ionescu.

Afectează rinichii

“Obezitatea este asociată cu parametri renali anormali, glomerulopatie legată de obezitate și boli renale cronice. Pacienții obezi au adesea rate crescute de excreție a albuminei care indică insuficiență renală timpurie și risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară”, spune Mihai Ionescu

Afectează ficatul

Boala hepatică grasă nealcoolică include steatoza hepatică, steatohepatita nealcoolică, fibroza și ciroza. Obezitatea și rezistența la insulină sunt considerate a fi principalii factori cauzali ai steatozei hepatice.

Cancer

Obezitatea crește incidența cancerului parțial prin conversia acizilor grași alimentați cu conținut ridicat de grăsimi sau a acizilor grași sintetizați de novo în lipide de semnalizare protumorigenice. Lipidele semnalizează celulei canceroase prin interacțiuni paracrine sau autocrine, în timp ce celulele canceroase agresive reglează în sus monoacilglicerol lipaza pentru a genera acizi grași. Acestea sunt încorporate în lipidele de semnalizare oncogenă care, la rândul lor, determină patogenitatea cancerului.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta rezistență la insulină, care e considerat o anomalie metabolică majoră la majoritatea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 caracterizat prin niveluri crescute de insulină circulantă. O analiză recentă a studiilor a arătat că rezistența la insulină și hiperinsulinemia sunt factori de risc semnificativi pentru cancerul endometrial.

Femeile, afectate la premenopauză

Femeile premenopauzale sintetizează în principal estrogeni în ovar. Cu toate acestea, la femeile aflate în postmenopauză sinteza ovariană este înlocuită de sinteza din periferie, iar la femeile obeze țesutul adipos este principala sursă de sinteză a estrogenilor. Astfel, femeile obeze în postmenopauză au creșteri semnificative ale estronei, estradiolului și estradiolului liber. Acest mecanism de producere a estrogenului poate duce la niveluri locale de estrogen în tumorile mamare care sunt de până la 10 ori mai mari în comparație cu standardul.

Asocierea dintre obezitate și riscul de cancer mamar este complexă, variind în funcție de subtipul cancerului mamar și de statutul menopauzei. Deși obezitatea este asociată cu o incidență redusă a cancerului de sân la femeile aflate în premenopauză, este asociată cu o incidență crescută a cancerului de sân la femeile aflate în postmenopauză.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de reapariție a cancerului de sân și de mortalitate atât la femeile pre, cât și la postmenopauză”, declară medicul Mihai Ionescu.

Concluzii

“Epidemia de obezitate a evidențiat amploarea riscurilor asociate acestei boli. Riscurile apar din masa crescută a țesutului adipos. Disfuncția psihosocială, apneea de somn și osteoartrita pot fi rezultatul direct al creșterii masei de țesut gras. Alte boli asociate cu obezitatea rezultă din consecințele metabolice ale celulelor adipoase mărite. Diabetul, calculii vezicii biliare, hipertensiunea arterială, bolile hepatice, bolile coronariene, bolile cerebrovasculare, anumite tipuri de cancer și infertilitatea pot rezulta parțial din secreția crescută a moleculelor inflamatorii și de coagulare din adipocite. În cele din urmă, obezitatea crește și mortalitatea generală. Din această enumerare reiese clar că morbiditatea și mortalitatea crescută a obezității sunt substanțiale și ar trebui să atragă o atenție suplimentară asupra necesității unui control adecvat al greutății în îngrijirea sănătății”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.

Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover Bucuresti.

Cum sunt afectate persoanele obeze de stigmatizarea societății. Explicațiile medicului chirurg Mihai Ionescu.

Scrie un comentariu