ADPM Health

Cum sunt afectate persoanele obeze de stigmatizarea societății. Explicațiile medicului chirurg Mihai Ionescu.

Scris de Ana Kozma

Persoanele care intră în segmentul obezității sunt deseori criticate și stigmatizate de societate, iar acest lucru își pune amprenta asupra sănătății lor psihice și asupra șanselor ca acestea să poată reveni la o greutate în limite normale. Medicul chirurg Mihai Ionescu, Coordonatorul departamentului de chirurgie generală și metabolică a spitalului Medicover, subliniază că, deși obezitatea trebuie combătuta mijloace diverse, persoanele supraponderale au nevoie de suportul celor din jur pentru a putea găsi soluțiile potrivite de a lupta cu greutatea excedentară și de a sta departe de complicațiile medicale care ar putea interveni.

Cum sunt afectate persoanele obeze de stigmatizarea societății. Explicațiile medicului chirurg Mihai Ionescu.

„Stigmatizarea și discriminarea persoanelor obeze prezintă numeroase consecințe pentru sănătatea lor psihică și fizică. Mulți din jurul celor obezi cred că această presiune i-ar convinge să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți stilul de viață. Totuși, acest lucru nu se întâmplă, ci mai mult, agravează situația în care se află și le anulează acestora orice efort de a găsi o soluție sănătoasă pentru a ieși din această sferă nefavorabilă”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Ce stereotipuri circulă în societatea românească

„În societatea românească sunt răspândite atitudinile negative față de persoanele obeze. Conform sondajelor, indivizii supraponderali sunt considerați, în mod greșit, leneși, cu voință scăzută, fără succes, lipsiți de auto-disciplină, cu o voință slabă și necooperanți în raport cu eforturile specialiștilor de a-i ajuta la scădere ponderală. Aceste stereotipuri duc la stigmatizare, prejudecăți și discriminare împotriva persoanelor obeze în multe circumstanțe, inclusiv la locul de muncă, instituțiile de sănătate publică, instituțiile de învățământ, presă și mai ales în relații interpersonale. În plus, în Mass Media se propagă mesaje conform cărora obezitatea este doar o chestiune de responsabilitate personală. Este nevoie de o schimbare a percepției generale și de construire a unui sistem în care persoanele din această categorie să nu se simtă respinse și stigmatizate, ci ajutate să ia deciziile potrivite pentru a sta, în primul rând, departe de complicații medicale, mai presus de schimbarea aspectului fizic”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

Prețuri mari pentru alimente sănătoase

„Un factor care a ajutat la explozia numărului de persoane obeze a fost faptul că prețurile alimentelor și băuturilor bogate în calorii au scăzut considerabil în contrast cu creșterea prețurilor la fructe proaspete, legume, pește și produse lactate. Acest lucru a contribuit la creșterea consumului acestor produse inclusiv în rândul copiilor. Eforturile de sănătate publică trebuie să recunoască faptul că comportamentele individuale sunt puternic modelate de mediul obezogen. Oamenii răspund la forțele din mediul lor, la ce li se oferă, la ce spun alții despre ei, și de aici lipsa de voință și de autocontrol”, spune Dr. Mihai Ionescu.

Dietele nu dau rezultate pe termen lung

„Există recunoaștere în comunitatea științifică că programele dietetice și medicamentele existente nu pot produce mai mult de o pierdere în greutate de 10% în medie pe termen lung. Pacienții care au slăbit prin modificarea stilului de viață iau înapoi, în medie, 30% până la 35% din greutatea lor pierdută în anul următor tratamentului și își recapătă majoritatea din greutatea lor pierdută în decurs de 5 ani. Astfel, prevenirea redobândirii greutății este extrem de dificilă. Dietele care reușesc să susțină o scădere ponderală sunt excepția rară, mai degrabă decât regula. Persoanele care iau în greutate înapoi mai mult decât au pierdut ar putea fi foarte bine norma, mai degrabă decât o minoritate nefericită”, declară Mihai Ionescu.

Mai bine slăbesc mai puțin, dar stabil pentru sănătate

„Dacă scăpăm de 10% greutatea excedentară, starea de sănătate se va îmbunătăți considerabil, inclusiv la cei cu diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială. Cu toate acestea, multe persoane ajung să nu aprecieze aceste îmbunătățiri și să își dorească o siluetă perfectă. Presiunea va continua astfel. Mesajele sociale și mass-media predominante care întăresc vina asupra persoanelor obeze trebuie înlocuite cu mesaje conform cărora obezitatea este o boală cronică cu o etiologie complexă și o condiție pe tot parcursul vieții pentru majoritatea persoanelor obeze”, spune medicul Mihai Ionescu.

Îi motivăm să slăbească dacă îi stigmatizăm?

„S-a dezbătut ideea că stigmatizarea poate fi un instrument util de control social pentru a descuraja comportamentele nesănătoase și pentru a îmbunătăți sănătatea indivizilor stigmatizați, unele teoretizând că indivizii vor acționa pentru a-și schimba comportamentele pentru a evita să nu fie în pas cu normele sociale și cu rezultatele stigmatizare. Cu toate acestea, dovezile recente nu reușesc să demonstreze această relație cu obezitatea”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

Bulimie în rândul tinerilor tachinați

„O serie de studii au demonstrat în mod constant că tinerii supraponderali care suferă de tachinări bazate pe greutate sunt mai predispuși să se angajeze în comportamente dăunătoare de alimentație excesivă și nesănătoasă, comparativ cu colegii supraponderali care nu sunt tachinați. Studiile prospective demonstrează că tachinarea bazată pe greutate la tineri prezice consumul excesiv și practicile extreme de control al greutății 5 ani mai târziu. Alte cercetări au documentat în mod consecvent o asociere pozitivă între simptome de victimizare bazată pe greutate și tulburări de alimentație și bulimie. Victimizarea bazată pe greutate în rândul tinerilor supraponderali a fost legată de niveluri mai scăzute de activitate fizică, atitudini negative cu privire la sport și participare mai scăzută la activitatea fizică în rândul studenților supraponderali”, spune Mihai Ionescu.

Tulburări alimentare excesive în rândul adulților

„În rândul adulților supraponderali și obezi, au apărut rezultate similare. Atât în probele clinice, cât și în cele nonclinice, adulții care suferă de stigmatizare bazată pe greutate se angajează în obiceiuri de alimentație dăunătoare mai frecvent, prezintă un risc crescut de apariție a tulburărilor alimentare și sunt mai predispuși să aibă un diagnostic de tulburare alimentară excesivă.

Într-un studiu efectuat pe mai mult de 2400 de femei supraponderale și obeze, 79% au raportat că au făcut față stigmatizării consumând mai multe alimente, iar 75% au raportat că au făcut față refuzând dieta. Cercetări similare au demonstrat că femeile supraponderale și obeze au raportat mai frecvent consumul excesiv de alcool și desconsiderație față de diete comparativ cu adulții supraponderali sau obezi care nu au internalizat stigmatul. Cercetările arată, de asemenea, că adulții care suferă de stigmatizarea problemelor de greutate au mai multe șanse să evite exercițiile fizice”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.

O amenințare pentru sănătatea psihologică și fizică

„Acumularea de dovezi recente demonstrează că stigmatizarea de acest gen invocă stres psihologic, este un factor de risc semnificativ pentru depresie, stima de sine scăzută și nemulțumirea față de imaginea corporală. Discriminarea a fost asociată semnificativ cu un diagnostic actual al tulburărilor de dispoziție și anxietate și cu utilizarea mai frecventa a serviciilor de sănătate mintală. Stresul cronic, anxietatea și starea de spirit negative sunt asociate cu obezitatea și pot crește riscul de obezitate prin activarea unor mecanisme fiziologice specifice care pot crește pofta de mâncare și diminuarea senzației de sațietate, crescând retenția de grăsimi și consumul de alimente. Nu numai că sunt expuși riscului de a dezvolta alte boli legate de stres, dar dăunează evoluției clinice a obezității în sine, si poate înrăutăți, inclusiv capacitatea de a lucra sau de a duce o viață socială normala”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.

Soluții la nivel macro

„Înainte de a decide ce soluție îi este potrivită, schimbarea stilului de viață prin dietă sau intervenție chirurgicală bariatrică (gastric sleeve sau gastric bypass), este important să existe un mediu suportiv, care să nu pună o presiune imensă asupra acestor persoane și să prevină descurajarea acestora. Este nevoie de programe de educatie a populației și de un access mai facil la produse alimentare sănătoase, pentru a construi un mediu favorabil ferit de critici și stigmatizări la adresa acestor persoane. Mai presus de toate, scopul nu este de induce o siluetă perfectă, ci de a-i feri pe pacienți de complicațiile medicale pe care le generează obezitatea”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.

Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover Bucuresti.

Te poți îngrășa după chirurgia obezității? Explicația medicului chirurg Mihai Ionescu

Scrie un comentariu