ADPM Health

Câți români sunt supraponderali și obezi și în ce județe locuiesc

Scris de Ana Kozma

Numărul de persoane supraponderale sau obeze este în continuă creștere la nivel mondial, în ciuda informării la scară largă privind modalitățile prin care poți avea un stil de viață sănătos. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, se estimează că, în 2025, peste 50% din populația lumii va fi obeză.

Câți români sunt supraponderali și obezi și în ce județe locuiesc

Cum se prezintă însă situația în România? Medicul chirurg Mihai Ionescu, specialist în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin, oferă statisticile celor mai recente studii și explică în ce mod kilogramele în plus afectează sănătatea oamenilor.

“Obezitatea apare ca rezultat al unui dezechilibru energetic între caloriile consumate și consumul de calorii. Apare astfel un excedent energetic, ceea ce duce la greutate corporală excesivă. Supraponderalitatea și obezitatea sunt definite ca acumulări anormale sau excesive de grăsimi care pot afecta starea de sănătate. Indicele de masă corporală (IMC) este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg / m2).
Pentru adulți, OMS definește excesul de greutate și obezitatea după cum urmează:

• supraponderalitatea este un IMC mai mare sau egal cu 25;
• obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.

Obezitatea este o boală cronică, având o prevalență foarte mare și care afectează bărbați și femei de toate rasele și vârstele.

Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică și au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare.

În plus, față de provocarea diferitelor dizabilități fizice și a problemelor psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Care este situația în România

„Prevalența cazurilor de supraponderabilitate în România depășește cu câteva procente media europeană. Mai exact, conform statisticilor, 49% din femei sunt supraponderale și 10% au depășit pragul obezității, iar 63.2% din bărbați sunt supraponderali și 10% obezi.

Interesant de văzut este și cum au crescut procentul de persoane obeze în țara noastră în ultimii 40 de ani.

Dacă în 1975, doar 8.3% din populație era obeză, procentele au crescut odată cu trecerea anilor. În 1990 erau 13%, în 2000 erau 16.2%, iar în 2016 s-a ajuns la 22.5%.

În Romania, cea mai crescută prevalență a obezității, în 2017, se afla în județele Mehedinți, Bihor, Arad, Argeș și Neamț, iar cea mai scăzută în Harghita, Satu Mare, Bistrița-Năsăud și Gorj. Bucureștiul se afla undeva la mijlocul clasamentului”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

De ce cresc cazurile de obezitate

Numărul de persoane supraponderale și obeze a crescut în ultimii ani și mulți oameni consideră că este din ce în ce mai greu să se mențină o greutate „normală” într-un mediu actual în mare parte obezogenic.

„Mediul obezogenic este stimulat de mai mulți factori: ratele de alăptare scăzute, este mai ușor și ieftin să achiziționezi alimente nesănătoase decât unele cu ingrediente dedicate unei diete sănătoase, se gătește mai puțin acasă, sunt din ce în ce mai multe alimente bogate în energie la rafturi, avem un stil de viață și program de lucru care ne împiedică să avem mese regulate și sănătoase ori să facem mișcare.

Conform OMS, recomandări specifice pentru o dietă sănătoasă includ: consumul mai multor fructe, legume, nuci și cereale, reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi. Nutriția proastă poate duce la imunitate redusă, sensibilitate crescută la boli, precum și dezvoltarea fizică și mentală deficitară.

Persoanele obeze dezvoltă mai des hipertensiune arterială, diabet zaharat și ateroscleroză, ceea ce se traduce prin risc crescut de boli cardiovasculare. Federația Internațională a Inimii a arătat în 2017 că 21% din boala cardiacă ischemică poate fi atribuită unei greutăți corporale excesive.

În întreaga Uniune Europeană, șase dintre cei mai frecvenți șapte factori de risc pentru moartea prematură sunt hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, greutate corporală mare, consumul inadecvat de fructe și legume, lipsa de activitate fizică și abuzul de alcool”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.

Pentru majoritatea pacienților obezi, soluția de a scăpa de kilogramele în plus și de riscurile majore care le pun în pericol viața, o reprezintă chirurgia bariatrică.

Bypass-ul gastric

„Bypass-ul gastric reprezintă un scurtcircuit parțial al intestinului subțire, printr-un abord laparoscopic, cu scopul de a trata obezitatea si bolile asociate ei.

Bypass-ul gastric este conceput pentru pacienții obezi, cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare, sau 35-40, însoțit de comorbidități cum ar fi apneea în somn, diabet zaharat, osteoartrită, boala de reflux gastroesofagian, hipertensiune arterială sau sindrom metabolic.

Intervenția chirurgicală este una minim-invazivă(laparoscopică), iar durata de spitalizare e redusă (12 nopti).

Recuperarea se realizează rapid, durerea este mai redusă decât în cazul procedurilor chirurgicale deschise, iar cicatricile abia vizibile.

Operația de micșorare a stomacului

„Denumită Gastric Sleeve, este cea mai de succes procedură la acest moment si induce pierderea de greutate prin limitarea consumului de alimente. Prin această procedură, chirurgul îndepărtează aproximativ 75% din stomac, astfel încât noul stomac va avea forma unui tub sau a unei mâneci (sleeve). Stomacul rămas va avea aproximativ 100 ml volum. Candidații pentru gastric sleeve sunt cei cu un indice de masa corporală (IMC) > 40 sau IMC > 35 ce asociază o altă afecțiune cauzată de obezitate, cum ar fi diabetul zaharat de tip II, hipertensiune arterială, sindromul de apnee în somn, artrita severă, astm, hipercolesterolemie și bolile cardiovasculare”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover Bucuresti.

Efectele mortale ale obezității. De ce este necesar să nu depășim pragul critic al greutății!

Scrie un comentariu